Şi medicii şi pacienţii sunt de acord că o bună relaţie medic–pacient trebuie întotdeauna să aibă la bază o bună comunicare. Comunicarea medic–pacient este esenţială pentru a obţine un beneficiu maxim din vizita la doctor şi o parte extrem de importantă pentru a obţine cel mai bun tratament. În ultimii ani, s-au produs mai multe schimbări, cum sunt limitarea timpului medicului pentru fiecare consultaţie, numărul mare de pacienţi sau posibilitatea pacienţilor de a găsi singuri informaţii pe care doresc să le discute cu medicul. Toate aceste aspecte fac comunicarea medic–pacient să fie mai importantă ca niciodată. (...)

  Actul terapeutic are două verigi la fel de importante: medicul şi pacientul. Neparticiparea sau neimplicarea oricăruia dintre ei are acelaşi rezultat: eşecul actului medical. Succesul unui act medical ţine într-o mare măsură şi de modul în care pacientul înţelege să se implice în procesul său de vindecare. Din această perspectivă,o bună comunicare medic–pacient este vitală. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

  

de specialişti, nu îşi găseşte justificarea, fiind, cel puţin pentru România, de-a dreptul necorespunzătoare. Se pune întrebarea firească: cine să formeze aceşti specialişti? Deoarece abolvenţii şcolilor de stomatologie din UE, în general, şi a celei româneşti, în special, sunt capabili să îndeplinească oricând rolul de medic de familie. Oricum, aceste afirmaţii au vizat, în principal, aspectul concurenţial dintre şcoala românească, reprezentată de universităţile acreditate şi cele din UE. (...)

  Academicianul Nicolae Cajal, eminent om de ştiinţă, savant, profesor universitar, cercetător, a fost continuatorul unor reprezentanţi de elită ai ştiinţei medicale româneşti, europene şi mondiale în domenii ca Microbiologia, Inframicrobiologia, Imunologia, asemenea unor Victor Babeş, Ion Cantacuzino, Constantin Levaditi, Ştefan S. Nicolau.

  S-a născut la Bucureşti, la 10 octombrie 1919, într-o familie de medici; a fost fiul profesorului Marcu Cajal, specialist în Pediatrie, autor de cursuri şi tratate în acest domeniu. După absolvirea liceului în oraşul natal, a început studiile medicale la Cluj (obligat de primii ani ai războiului), pe care le-a continuat la Bucureşti şi Paris. Din primii ani de studenţie a fost atras de studiul Microbiologiei şi a lucrat, la Paris, la Institutul Pasteur, împreună cu cel ce urma să-i devină mentor spiritual şi profesor, Ştefan S. Nicolau.(...)

   Sărbătorit de Societatea Studenţilor Medicinişti cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani, Victor Babeş se adresa, în 1915, mai tinerilor săi colegi: „Să sperăm că glasul tineretului medical reprezentat la această frumoasă serbare să reuşească acolo unde n-am reuşit eu în lupta mea de 28 de ani, faţă cu ocârmuirea ţării, ca să o conving că nu politicienii, nu diletanţii arivişti reprezintă ştiinţa adevărată, că oamenii de ştiinţă nu trebuie persecutaţi şi umiliţi, ci trebuie, din contră, tot mereu încurajaţi, consultaţi şi ascultaţi, pentru ca neamul românesc să se manifeste, din ce în ce mai mult, ca un factor de înaltă cultură, pentru ca poporul românesc să se regenereze.“ (...)

   În principala lucrare de Psihanaliză în limba română de dr. Ioan Popescu-Sibiu: Doctrina lui Freud (Psihanaliza) publicată înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, termenul „das Es“, pronume neutru substantivat, prin care Sigmund Freud definea entitatea instinctuală inconştientă, a fost tradus prin cuvântul românesc „sine“, autorul fiind obligat să adopte această variantă lexicală deoarece limba română nu dispune de un pronume personal neutru la persoana a treia. În limba engleză, „das Es“ a fost tradus prin vocabula „ID“ dar la noi traducerea eronată a persistat până în prima jumătate a anilor ’90 (Vocabularul de Psihanaliză de Jean Laplanche şi J. B. Portalis 1994). (...)

   Eveniment organizat de Global Initiative for Asthma (GINA), Ziua Mondială a Astmului, marcată anul acesta la 4 mai, a avut tema „Îţi poţi controla astmul!“. Campania desfăşurată în municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, între 3 şi 9 mai a.c., a debutat cu o conferinţă de presă, în Capitală, susţinută de dnii prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, şi prof. dr. Miron Bogdan, preşedintele Comisiei de Pneumologie din MS. (...)

   A X-a Conferinţă Naţională de Medicina Sexualităţii cu participare internaţională, organizată de Asociaţia pentru Medicina Sexualităţii din România (AMSR) în colaborare cu Federaţia Română de Psihoterapie, la Sibiu, în perioada 11–13 aprilie a.c., sub preşedinţia dlui prof. asoc. dr. Nicolae Calomfirescu şi în organizarea locală coordonată de dl conf. dr. Nicolae Grigore, a avut ca temă principală „Interrelaţia boală–sexualitate–calitatea vieţii“. Am remarcat, la deschiderea lucrărilor, prezenţa dlor Klaus Iohannis, primarul Sibiului, prof. dr. Ioan Maniţiu, directorul DSP Sibiu, şi prof. dr. Ghiorghe Talău. (...)

   Acesta este numele proiectului, lansat la 13 aprilie a.c., care îşi propune să ofere tinerilor (15–25 de ani) informaţii corecte despre HIV/SIDA, pentru a-i motiva să adopte un stil de viaţă mai sănătos, un comportament responsabil şi o atitudine nediscriminatoare faţă de persoanele infectate cu HIV. Adresându-se mai multor grupuri-ţintă (elevi, cadre didactice, personal medical), acesta urmăreşte realizarea unei puternice campanii de responsabilizare socială şi de luptă împotriva stigmatizării. (...)

   Ghiduri, protocoale şi proceduri. Sunt noţiuni şi documente care ghidează de ani buni activitatea instituţiilor medicale din alte ţări. Elaborarea acestor documente în România a fost un teren de multe ori minat de lipsa de cunoştinţe în aceste domenii, de lipsa iniţiativei organizate şi, nu de puţine ori, de orgolii profesionale. Din fericire, lucrurile se schimbă. În ultimii trei ani au apărut aproape 30 de ghiduri în diverse specialităţi medicale, iar Ordinul a elaborat proceduri pentru asistenţii medicali. Domnul dr. Mihai Horga, reprezentant adjunct al Fondului ONU pentru populaţie, a facilitat procesul care a condus la elaborarea, până în prezent, a 20 de ghiduri în Obstetrică-ginecologie. Are competenţa şi experienţa ce-i dau dreptul de a discuta despre cunoştinţele necesare, şi, nu în ultimă instanţă, despre efortul de a elabora astfel de documente. Vă prezentăm câteva fragmente dintr-un interviu acordat de dr. Mihai Horga pentru „Ars medica“ nr. 46. (...)

   Politicienii noştri au criticat intens, în ultimele luni, starea sistemului de pensii din România şi, mai ales, numărul excesiv de pensionari de invaliditate. Ce argumente invocă? Fără o cercetare riguroasă, ei acuză strict creşterea numărului, de la circa 200.000 de pensionari de invaliditate în 1990, la 883.000 în prezent. (...)